duminică, 19 noiembrie 2017

Buzele ei aveau gust de cafea

         -   Ai citit cumva Nunta in cer ?!
         -   Nu, am citit Domnisoar Cristina, si alte romane a lui Eliade, dar nu pe acesta... Insa de ce intrebi?

         -   In prima parte a cartii, un tip se indragosteste de fata dupa ce ii zareste mainile unduindu-se usor intr-o lumina pala... Eu m-am indragostit de ea, dupa ce am sarutat-o. Buzele ei mincinoase, aveau intotdeauna gust de cafea... Am cunoscut-o intr-un club de salsa. Si atunci avea in mana niste monodoze de cafea. Dupa ce le-a inmanat unei colege a fugit instant pe ringul de dans. Se vedea de la o posta ca adora salsa. Modul in care isi unduia soldurile, miscarile senzuale si mai ales zambetul care nu i se stergea nicio clipa de pe fata, iti sugerau in mod clar ca ea este cu adevarat in extaz atunci cand danseaza.
Mi se parea o fiinta misterioasa. Parea atat de linistita si calma in mai toate cadrele. Ai fi zis ca e genul de persoana rezervata careia doar ii place sa observe. Insa odata ce lasa ritmul muzicii sa o patrunda, parca un demon frumos iesa din ea si toate celulele din corul sau prindeau viata, dand nastere unui dans plin de pasiune si arta.
In incantarea ei, m-a luat l-a dans, fara sa ii pese ca nu ma descurcam la fel de bine. Tot ce-si dorea in acel moment era sa ne bucura cu totii de frumusetea vietii si de magia muzicii. La finalul serii am sarutat-o, iar gustul de cafea boabe al buzelor sale mi-a ramas adanc impregnat in memorie.
In ziua urmatoare cand mi-am luat o cafea la birou, instant m-am gandit la ea. Mi-am dat seama ca nu era aceeasi aroma de cafea precum cea de pe buzele ei... Si de atunci am inceput o cursa nebuna, de degustat cafele. Speram ca daca voi descoperii sursa acelui gust, ea va disparea din mintea mea.
Intr-o duminica am zarit-o la o terasa, avand o ceasca in mana. M-am dus imediat la ea si m-am asezat pe scaunul de alaturi. Tanara m-a privit senina, zicandu-mi: „ Hei frumuselule, probabil te-ai tot gandit ce cafea beau, nu?! Kafune se numeste!”. Apoi s-a ridicat, vrand sa plece. Am prins-o de mana, iar ea s-a intors zambind, aplecandu-se spre urechea mea. „Bea-o, dar sa stii ca asta tot nu te va face sa ma uiti”. A inceput sa rada. Simteam cum acel raset imi inunda creierul si imi imbata simturile...Abia am mai reusit sa inteleg acel „ne vedem la salsa” pe care mi-l spunea in timp ce se indeparta de mine.
In final am ajuns sa simt ca vreau sa o cunosc tot mai mult pe fata asta, cu fiecare gura de cafea pe care o savuram.
-          Aaaa, deci asa te-ai indragostit tu de cafea !!! Si ce s-a intamplat, ai ajuns sa o cunosti?
-          Da, ne-am cunoscut si ne-am iubit mult... Si fiecare ceasca de cafea inca imi mai aminteste de ea, caci buzele ei, aveau mereu gust de cafea...




Articol scris pentru competitia SuperBlog.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu